vineri, 13 aprilie 2012

Mintea inchisa


Unicul motiv pentru care cineva este geniu si stie lucruri pe care voi nu le stiti, este pentru ca si a deschis mintea pentru a contempla "de ce-urile", gandurile cumplite, gandurile stralucite ce depasesc gandirea limitata a omului. Si a permis sa contemple si sa gandeasca cu aceste ganduri, in timp ce voi le ati respins.  A fi incuiat la minte inseamna sa te inchizi fata de posibilitatea ca exista si altceva in afara valorilor ce pot fi experimentate prin intermediul simturilor corpului. Si totusi, in taramul numit Dumnezeu, nimic nu este imposibil. Daca un lucru poate fi conceput sau imaginat, el exista, deoarece orice se poate visa sau imagina se afla deja in taramul existentei. Astfel s-a materializat tot ce inseamna creatie. Ori de cate ori ii spui cuiva ca ceva este real doar in imaginatia ta, o programati pe acea persoana pe frecventa prostiei si a creativitatii limitate. Si asta se intampla cu copiii de pe acest plan-cu noi toti.
Cred ca, tot ce poate fi inchipuit, exista. Si orice ne permitem sa gandim, vom experimenta, deoarece campul nostru electromagnetic va atrage acea experienta.
Problema este ca grozavia faptului de a fi incuiati la minte, este ca aceasta ne impiedica sa cunoastem fericirea. Ramanem sclavii iluziilor create de om si ne impiedica sa aflam slava noastra si a lui Dumnezeu. Atata vreme cat avem o minte incuiata si traim si gandim dupa normele impuse de constiinta sociala, nu ne vom aventura niciodata in necunoscut si nu vom contempla posibilitatea unor relatii grandioase, de teama ca aceasta va insemna o schimbare.Si e sigur ca ea va exista, deoarece vor fi mai multe lucruri de vazut, de inteles si din care sa facem parte, decat erau inainte intr-o lume ordonata, care traieste si moare. Atata timp cat acceptam doar acele ganduri limitate care au fost intiparite in noi, nu vomi activa niciodata portiuni mai mari din creierul nostru, pentru a primi si a experimenta vreun gand nou, receptandu-le doar pe acelea de care am avut parte in fiecare zi a existentei noastre.
A fi Dumnezeu inseamna sa fii cunoastere nelimitata, existenta nelimitata. A fi om inseamna sa fii o fiinta limitata, care nu isi deschide mintea spre o cunoastere mai ampla, care accepta dogma si nu are experienta de viata, care este cel invatat si nu invatatorul, cel ingradit si nu cel ce exploreaza. Avem  capacitatea de a cunoaste tot ceea ce se poate cunoaste. Avem capacitatea de a materializa tot ce ne am dorit vreodata. Totodata, avem capacitatea de a trai vesnic in corpul nostru, daca asta este ceea ce ne dorim. Dar la toate aceste posibilitati, eul fals spune "Nu".
Din acest motiv stim cine este omul-dar Dumnezeu va ramane pentru totdeauna un mister.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu